Cum iesi din parcul Carol, pe iesirea ce da spre Viilor, sta ascuns intre niste cladiri nu tocmai frumoase, un loc in care noii proprietari au pus suflet. Din povestile celor ce i-au mai trecut pragul inainte de metamorfoza, am aflat ca l-ai fi incadrat in categoria D, cu indulgenta. Cei ce au avut incredere in locul cu pricina si au investit ceva banuti, au citit cu siguranta The Referral Engine pentru ca au gasit acele diferentieri cu care, cel putin pe mine, m-au cucerit si care ma fac sa vi-l recomand mai departe.
Muzica atipica, in cel mai bun sens cu putina, m-a surprins de cand am intrat in incaperea in care un pian sta aruncat, dand un aer clasic greu de gasit in Bucuresti. Ne-am asezat sfiosi la masa, unde am fost intampinati de niste boluri cu apa limpede, ce mi-a racorit sufletul, in care se adapau un manunchi de margarete si gherghine...proaspete, ca si cum ar fi fost culese cu maxim 30 de minute inainte ca noi sa ajungem acolo. Ar trebui sa spun ca am ajuns la Atipic in jurul orei 22, deci ipoteza ca cei ce au grija de clienti sa fi dat o fuga pe campul incarcat cu margarete, cam cade:)
Rasfoind meniul, am fost surprinsa de preturile mai mult decat normale, iar cum plimbarea prin parc imi facuse pofta de mancare, am incercat cu totii cate ceva din bunatatile ce sunau promitator. Si bine am facut, caci nu am mai mancat de mult timp asa de bine...Fiecare fel de mancare a fost pregatit cu atentie, cu respect si pentru modul de prezentare...puiul cu caramel si salata Cesar au trezit toate papilele mele gustative:)
Si daca mai adaug la tabloul Atipic si seria de jocuri de societate ce ma inconjurau imbiindu-ma la putina distractie, inchei prezentarea unui loc in care respectul fata de clienti si atentia la detalii sunt elemente sfinte.
PS: Poza, dupa cum probabil v-ati dat seama, nu are nici o legatura cu randurile scrise:) E facuta pe-un vapor, ce nu a mai pasit pe mare de mult...e recenta si mi-e draga:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu