Probabil linistea si singuratatea caracteristica hotelului in care ma aflu, ma indeamna sa scriu din nou. Am promis sa pastrez gandurile doar pentru mine. Nu am reusit.
Sunt la Timisoara, intr-unul din orasele pe care doream sa le vizitez de mult. Doar ca, desi sunt aici de vreo doua zile, nu am reusit sa zaresc centrul orasului decat din fuga taxi-ului. Poate maine voi reusi sa fugaresc vreun porumbel, special pentru tine.
