Scriu aceste randuri stand printre bagaje, aranjate care mai de care mai haotic. Am la dispozitie cam o ora pana voi parasi aceasta camera, pe care abia asteptam sa nu o mai vad. Dar viata mi-a pregatit o surpriza...imi va lipsi.Am petrecut doua nopti singura, fara colegele mele si abia acum am realizat cat de mult imi vor lipsi. Avandu-le mereu langa mine, nu constientizam cat de mult conteaza pentru mine...cat de mult imi place sa vorbesc cu ele, sa le ascult povestioarele de peste zi. Prostii fara rost erau transformate uneori in discutii condimentate cu momente de buna voie.
Cum vor fi zilele de acum singura? Fara o prietena cu care ai impartit si bune si rele timp de 3 ani...fara o prietena de care m-am apropiat fara sa imi dau seama destul de mult intr-un an de zile...
Ar trebui sa fiu fericita...voi avea mai mult spatiu doar pentru mine...dar nu sunt...oare asta imi doream?Spatiu?sunt dependenta de oameni...am nevoie de prieteni langa mine. Sunt speriata de singuratate, iar de acum urmeaza o perioada in care voi beneficia pe deplin de acest tratament...din plin....
Imi lipsesc ele...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu