luni, 1 septembrie 2014

Toamna-i anotimpul iubirii

Alpsee Hohenschwangau
Dintre anotimpuri, recunosc, am unul preferat. Toamna mea poarta amintiri blande, ocrotite de un soare pal. E acea vreme in care lumea prinde culoarea. Rosul, aramiul, mahonul si galbenul se amesteca amabil si dau culoare tabloului vietii. Asa se transforma padurea intr-un carusel de nuante, iar parcurile se acopera cu covoare de frunze usor fosnitoare. Iar fiecare pas de-al tau poarta o nota muzicala cand tu schimbi locul frunzelor moarte. Dar nu-i nimic, continui cu drag momentul de creatie si smotocesti covorul natural fara pic de regret. El a fost asezat intocmai pentru tine, sa-ti aline dorul de vara si sa-ti cante melodii de anotimp al iubirii.

Si cine nu iubeste aroma de toamna? Mireasma puternica a strugurilor amestecata cu dulceturile mamei ramane intiparita in inima si la mai bine de 1.500 de kilometri departare de casa. Toamna e anotimpul vinetelor coapte, al ciupercilor ce invadeaza padurea, al nucilor cazute pe pamant, al trandafirilor purtatori de secrete, al ultimelor puteri solare, stapanind, totodata, melancolia vacantei de vara. Ne luam ramas bun de la nisip si mare si imbratisam cu iubire pastelata regina cu vesmant catifelat. Nimic nu se compara cu o plimbare de toamna, in care dealurile renunta la tenta prea verde, iar din case incepe sa se plimbe peste sate fumul de cuptor.

Alegerea e si putin subiectiva, caci toamna aduce cu ea motive de sarbatoare. Fratele, mama, verisoara si eu am facut cunostinta cu viata intr-o zi de toamna, mai mult sau mai putin insorita. Pentru noi, anotimpul prevestitor al sfarsitului de an e motiv de bucurie. Si-atunci, din prima zi de toamna, inima mea bate altfel, intr-un ritm mai calm, imbietor la povesti de iubire. Dar ce alt anotimp sa fie mai potrivit a inteti iubirea, daca nu toamna? Primavara-i prea firava ca sa sustina o dragoste, vara-i prea caniculara, iar iarna iti ingheata inima instant. Si-asa ramane toamna, anotimp bland, pictata in acril si plina de arome, sa-ti ofere adapost pentru povestea de iubire. Timpul toamnei imbogateste idila, intocmai roadelor culese din livezi si de pe ogoare. 

Acum doi ani descopeream iubita mea toamna pe Strada Romantica. Si nu-i o figura de stil, ci e un traseu turistic vestit din Bavaria. Die Romantische Straße, cum ii zic germanii, e dedicata iubirii si poarta pe ea orase uitate in timp, castele din basme si paduri nesfarsite taiate in bucati de poteci. Se pare ca nu sunt singura care crede ca toamna e altarul iubirii. Momentan, ma opresc aici, nu vreau sa dezvalui prea multe. Acusi voi scrie, in a doua mea casa, povestea Strazii Romantice si a zilei in care am descoperit castelul macheta folosit de Disney. Pana atunci, iti spun: "Bine ai venit, toamna, in inima mea!".




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu