In 2006, paseam cu emotii de nedescris pragul facultatii. Eram incantata de alegerea facuta, dar singuratatea din noul oras ma apasa in fiecare zi din ce in ce mai mult. Nu aveam de unde sa stiu ca ajunsesem acolo si cu un alt scop. Mi-a trebuit ceva vreme sa inteleg asta.
Sincer, nu mai tin minte cu exactitate momentul in care am facut cunostinta. Pe-atunci aveam noduri in gat in momentul in care trebuia sa cunosc oameni noi si prin urmare ma chinuiam sa fiu coerenta, lasand functiile memoriei pentru alte momente.
Stiu doar ca in al 2-lea an de facultate, daca gresesc te las pe tine sa ma corectezi, ne-au despartit, aruncandu-ne in grupe separate. Si ne intalneam mai rar, in pauze sau ca sa facem schimb de cursuri. Amintirile cele mai vii din primii ani de facultate le am de la cantina din Moxa, unde stateam minute bune la o coada, la care azi nu cred ca as mai avea rabdare sa stau. Dar nici nu simteam cum trecea timpul, pentru ca eram absorbite de povestile pe care una dintre noi le spunea. Imi aduc aminte, acum cu placere, de minutele petrecute la telefon incurajandu-ne reciproc inainte de examene...si alte, sute de amintiri, toate frumoase.
Apreciam la ea, in primul rand, sinceritatea. Asta pentru ca ii depistez imediat pe cei ce imi spun doar ceea ce imi doresc eu sa aud, iar ea nu facea asta. Apreciam ca ii pasa, ca era interesata de ceea ce discutam, ca nu facea asta doar dintr-o curtoazie exagerata. M-a ascultat ore in sire atunci cand viata mi-a mai dat cate o palma si s-a bucurat de fiecare reusita de-a mea.
De atunci au trecut 5 ani si, tot de atunci, am castigat o prietena adevarata. O prietena care ma intelege, care ma cunoaste, cu bune si cu rele, care se bucura sincer atunci cand ne vedem, care a fost mereu langa mine. Are o inima mai buna decat a mea…
Astazi e ziua ta, Simona, si iti doresc ca anii ce urmeaza sa fie plini de iubire, prieteni, oameni dragi tie si de fericire! Dorintele sa ti se transforme in realitate, oportunitatile sa iti rasara in cale, oameni buni sa te aiba in grija si sa nu uiti niciodata, ca desi uneori ma arunc prea mult in munca sau ma dedic intru totul relatiei mele, sunt mereu langa tine.
Iti mai doresc ca drumul pe care l-ai ales in viata sa fie unul insorit, presarat cu reusite si sa te duca spre cele mai frumoase orase ale lumii. Sa descoperi bucuriile vietii, sa profiti la maxim de sansa unica pe care o ai, sa iubesti din tot sufletul, sa razi din toata inima si sa nu renunti niciodata la visele tale!
Te imbratisez cu drag, scumpa mea prietena!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu